Este greu să ne imaginăm cum va arăta lumea viitorului, dar pare evident că poluarea şi gestionarea deşeurilor vor fi teme mult mai actuale. Economia circulară, un concept încă străin românilor, care presupune refolosirea oricărui produs, are mari şanse să devină o banalitate şi, mai ales, o necesitate. Pentru asta, însă, trebuie să pregătim muncitori calificaţi în domeniu.

O echipă formată din specialişti din opt oraşe europene, inclusiv Oradea, a scris primele manuale pentru viitorii angajaţi în sectorul gestionării biodeşeurilor, instalaţiilor de biogaz ori al producţiei de bio-ambalaje, iar în curând primii bihoreni vor învăţa ce înseamnă aceste noi meserii.

Amendaţi de UE

Economia circulară este un model de producţie şi consum care implică partajarea, reutilizarea, repararea şi reciclarea materialelor şi produselor cât mai mult posibil. Altfel spus, nimic nu mai e gunoi, ci materie primă!

Toate ţările membre UE sunt obligate să implementeze modele de economie circulară, pornind de la sortarea şi valorificarea deşeurilor. Fiecare primărie din România plăteşte aşa-numita taxă de economie circulară, 80 lei / tona de gunoaie abandonate la haldă. Un fel de amendă pentru că gunoaiele nu au circulat în economie...

Totuşi, încă nu există specialiştii care să aplice economia circulară, iar autorităţile şi companiile improvizează adesea. Un exemplu concret este centrala Ecoland, pe care Consiliul Judeţean Bihor o are la Săcueni şi care ar trebui să folosească dejecţii animaliere pentru a produce curent - un exemplu de economie circulară. Dincolo de faptul că centrala a fost acaparată de politruci, adevărul este că nicăieri în Europa nu s-ar fi găsit ingineri calificaţi în gestionarea biomasei.

Proiect european

Această meserie nici nu există, la fel cum nu există specialişti pregătiți să gestioneze o centrală de biogaz, unde deşeurile menajere sunt materie primă. Firma Eco Bihor, care administrează halda de deşeuri, are o asemenea instalaţie. „Lucrez cu ingineri specializaţi la locul de muncă. Ar fi foarte util dacă aş putea să angajez oameni calificaţi”, spune directorul Pásztai Zoltán.

Probleme similare au toate companiile europene care vor să aplice soluţii de economie circulară, iar acesta este motivul pentru care profesori şi specialişti în educaţie din 8 ţări (Cehia, Belgia, Olanda, Germania, Bulgaria, Grecia, Danemarca şi România) s-au reunit într-un proiect Erasmus+ care promovează „biocompetenţele”, prin redactarea primelor manuale în domeniu, dar şi promovarea introducerii unor meserii noi în nomenclatorul european.

Eco-Manuale

profesoara Delia Mela, fondatoarea asociaţiei Pro-Timer din OradeaRomânia este reprezentată în proiect de asociaţia Pro-Timer din Oradea, fondată de profesoara Delia Mela (foto), care de mulţi ani derulează programe de formare profesională şi de educaţie non-formală pentru elevi. „Economia circulară e un domeniu în care ţara noastră are mare nevoie de specialişti, mai ales că suntem mult în urma statelor vestice”, spune ea. O banalitate în Occident, colectarea separată a biodeşeurilor a fost introdusă în legislaţia românească abia din acest an.  

Colaborând cu specialişti din universităţi, echipa a scris patru manuale: unul dedicat producţiei de biogaz, altul despre bio-economie (modele de antreprenoriat în materia resurselor biologice regenerabile), un manual despre bio-ambalaje (înlocuirea plasticului cu ambalaje biodegradabile, cum ar fi cele din orez) şi unul dedicat unei inovaţii dezvoltate de echipa din Germania, care propune transformarea algelor în combustibil „verde”. Toate se pot citi pe site-ul proiectului, www.biocompetences.eu.

Încep trainingurile

La finalul lunii septembrie, echipa de proiect s-a întâlnit la Atena, pentru a revizui fiecare manual, înainte de a demara primele lecţii. La întâlnire, Oradea n-a fost reprezentată doar de echipa de proiect, ci şi de o angajată a Ecolect (asociaţia responsabilă de implementarea sistemului de management al deşeurilor în Bihor), Rebecca Rácz, deoarece autorităţile judeţene ar putea folosi manualele inclusiv în pregătirea angajaţilor responsabili de domeniul salubrităţii.

În noiembrie, doi cursanţi din fiecare ţară vor participa la un training pilot, în care vor parcurge toate modulele, astfel încât să se identifice eventualele ajustări necesare. Acest curs trebuia să aibă loc la Oradea, însă rata mică de vaccinare anti-Covid din ţara noastră face echipa să se orienteze spre ţări „mai sigure”.

Anul viitor, în forma finală, manualele vor fi traduse în limbile tuturor ţărilor partenere şi apoi vor putea fi folosite în şcoli sau programe de formare profesională. Chiar dacă procedura birocratică de înfiinţare a meseriilor va mai dura, important este că au fost făcuţi primii paşi pentru ca Europa, inclusiv Oradea, să aibă specialiştii care să ştie ce trebuie făcut ca lumea să fie un loc mai curat şi mai responsabil.